Despre parteneri

Din cite stiu, nu exista o scoala a casatoriei, nu se predau lectii si tehnici ale traiului impreuna, ca familie. Intervenim doar intr-un final, cind familia se destrama, prin psihoterapia de cuplu. Cind doi tineri se casatoresc, familiile lor petrec mai mult timp cautind un restaurant decit dindu-le lectii de trai impreuna.Exista incercari timide ale unor preoti si sfaturi vagi (catolicii au citeva intilniri obligatorii ale mirilor cu preotul) dar in final intram in casnicie complet nepregatiti. Nici chiar traiul impreuna inaintea nuntii nu previne divortul, pentru ca daca doi surzi asculta o simfonie, o asculta tot degeaba. Sint oameni care se schimba, e adevarat, dar germenii nemerniciei exista in om la 18 ani, daca e sa fie si sint destul de usor de observat pentru cine are curajul sa puna intrebarile potrivite.In primul rind, trebuie sa ne bazam pe bunul nostru simt, fara a cosmetiza lucrurile doar pentru ca vrem sa fim indragostite. Nu stiu cum functioneaza mintea barbatilor dar femeile, de multe ori se indragostesc pentru ca „asa trebuie”, dintr-o nesiguranta a singuratatii si nu in ultimul rind, dintr-un  nevoie de validare a sarmului lor feminin.Sa vrei sa te indragostesti e cea mai riscanta intreprindere sentimentala pentru o femeie –  doar iubirea din obisnuinta o mai egaleaza. Cind te mariti cu un barbat, te mariti cu toata familia lui. Daca nu te simti in stare sa-i tolerezi familia (macar de citeva ori pe an), e bine sa emigrezi. Iar daca trebuie sa stai in aceeasi casa cu ea, mai bine sa nu te mariti, caci dragostea se va transforma repede in ura.E bine sa nu te apuci sa critici familia sotului (mai ales pe mama) in fata lui, pentru ca de multe ori, critica soacrei slabeste dragostea sotului. Baietii sint atasati de mame, ca o recunosc sau nu, cred cu tarie ca multi de-aia se si insoara, ca mai au nevoie de o tita de la care sa suga (figurativ sau literal, luati-o cum vreti). Intre baiatul meu si mine exista o legatura mentala asa de strinsa, incit o alta femeie nu o va putea rupe decit daca eu vreau sa o las. Este de speriat dar asa este, baiatul face parte din aceasta categorie si sint constienta ca pentru binele lui, intr-o zi va trebui sa-i pun bocceaua in brate si sa-l invat sa se rupa mental de noi.O alta problema este sistemul de valori al partenerilor : daca unul este toata ziua la biserica iar celalalt este un ateu militant, ce intimitate sufleteasca poate fi intre ei ? Pina la un punct, unul va ceda, insa cu pretul unei mari neimpliniri sufletesti. La fel se intimpla si daca unul este un generos iar celalalt un egoist, sigur ca acela generos va indura dar numai el stie cum, vai de sufletul lui. Iubirea iarta si indura insa si ea trebuie sa se adape din ceva, nu numai din fiere si pulbere, mai ales ca aici nu vorbim despre agape, mai intra si un eros mititel in conversatie.Delicatetea sufleteasca a barbatului este un alt subiect trecut cu vederea de multe mamici. Ca sa spun asa, cantitatea de testosteron si calitatea spermei unui barbat nu sade in  grosimea mustatii sau lungimea pintenilor. De multe ori ne place sa lucram cu sabloane, ca-i mai simplu. Punem barbatia intr-un sablon si ignoram evidenta : e mai mare eroismul sa te stapinesti pentru a nu-ti rani iubita, decit sa cistigi un razboi. Pentru ca un razboi il cistigi cu un inamic din afara, pe cind delicatetea sufleteasca fata de iubita e razboiul cu tine insuti.E mai greu sa fii adorat si modelul perfect al propriilor copii si sotii decit sa fii modelul perfect al omenirii. Pentru ca ai tai o sa te cunoasca in intimitate si o sa te judece cu o luciditate de care lumea din afara nu este in stare. Ei te vor cunoaste asa cum esti, pe cind lumea din afara te va cunoaste asa cum vrei sa pari.Craciun fericit !

Reclame
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Despre parteneri

  1. Irina zice:

    Craciun fericit! si Sarbatori cu bucurie si pace in suflet!(a reusit Mosul sa ajunga la brad? 🙂 )

  2. boiereasa zice:

    Multumim de urari, a reusit, saracul, dar abia pe la 12 noaptea, ca pina atunci l-au tot pindit doua perechi de ochi pe la toate ferestrele.

  3. Lia zice:

    Foarte fain articol! de nota 10! as vrea sa am o soacra ca dvs

  4. Irina zice:

    Buna ziua!

    va multumesc pentru ce ati scris aici… sper sa nu va suparati, dar am sa pun link la trei dintre posturile de pe blogul dumneavoastra, pe blogul meu.

    Irina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s